Care sunt eu?

O tanara a mers la mama ei si i-a povestit despre viata sa si despre lucrurile grele pe care le are de infruntat. Nu mai putea, vroia sa se dea batuta. Se saturase sa se tot lupte si sa se chinuie. Se parea ca ori de cate ori reusea sa rezolve o problema, alta noua isi facea aparitia.

Mama ei o duse in bucatarie. A umplut 3 vase cu apa si le-a pus pe fiecare la foc. In scurt timp apa din ele a inceput sa fiarba. In primul vas a pus morcovi, in al doilea oua, iar in ultimul vas cafea macinata. Le-a lasat sa fiarba fara sa scoata nicio vorba.

Dupa 20 minute a oprit focurile. A pescuit morcovii si i-a pus intr-un bol. A scos afara ouale si le-a pus intr-un bol. Apoi a scos cu un polonic si cafeaua si a pus-o in al treilea bol.

Intorcandu-se spre fata ei a intrebat-o:
"Spune-mi ce vezi?"

"Morcovi, oua si cafea", a raspuns ea.

Mama ei a adus-o mai aproape si a rugat-o sa ia morcovii in mana si sa-i spuna ce simte. Fata a facut ce i se ceruse, si a remarcat ca acestia sunt moi. Apoi mama ei a rugat-o sa ia un ou si sa-l curete de coaja. Facand aceasta, fata a observat ca oul este acum tare. In final, mama a rugat-o sa sorbeasca din cafea. Fata zambind a savurat o inghititura din cafeaua cu o aroma imbietoare.

Curioasa, a intrebat-o pe mama ei: "Ce inseamna toate acestea, mama?"

Mama ei i-a explicat ca toate cele 3 lucruri au avut parte de aceeasi adversitate, apa fiarta. Fiecare dintre ele a reactionat insa diferit.

Morcovii au fost la inceput tari, puternici si neinduplecati. Dar apa fiarta i-a inmuiat si au devenit slabi.

Oul a fost fragil. Coaja lui subtire i-a protejat lichidul interior, dar dupa ce a fiert continutul sau s-a intarit.

Boabele de cafea macinate au fost unice. Dupa ce au fost fierte, ele au schimbat apa.

"Care dintre ele esti tu?" si-a intrebat fiica. "Cand adversitatea bate la usa ta, tu cum raspunzi? Esti un morcov, un ou sau un bob de cafea?"

Gandeste-te si tu: Care sunt eu?

Vrem..

Vrem să ne mutăm pe lună ,dar nu mai reușim să spunem o vorbă bună .

Vrem mașini zburatoare , dar știm că suntem niște creaturi muritoare ;

vrem să primim , dar uităm să spunem mulțumesc .



Vrem să fim oameni , dar ne gândim doar binele nostru .

Vrem iertare , dar judecăm până și prietenul cel mai bun .



Vrem multe , dar uităm să dam.

AMINTESTE-TI

Aminteste-ti in fiecare dimineata cand te trezesti sa razi mult si des, sa castigi respectul oamenilor inteligenti si afectiunea copiilor, sa obtii aprecierea criticilor corecti si sa induri tradarea prietenilor ipocriti, sa apreciezi ceea ce este frumos si sa descoperi ce este bun in fiecare si sa faci astfel ca macar un suflet sa stie ce inseamna dragostea pentru care traiesti tu. Sa lasi in urma ta o lume un pic mai buna!

Dragostea pentru frumos

Presupun ca toti avem dragoste pentru frumos,dar nu in aceiasi masura.Desigur,nu ma refer la aspect,haine sau alte nimicuri..ma refer strict la arta pura si frumusetea ei!



Leonid Afremov este un pictor nascut in 1955, in Belarus. Picturile lui sunt pline de culoare, de un stil aparte, de mesaj.



Three Friends by Leonid Afremov



White Swan by Leonid Afremov



Music Fight by Leonid Afremov




Rain Princess by Leonid Afremov

Cum iubesc barbatii

Sincer să fiu… m-aş uita insistent doar spre o femeie care nu m-a zărit, preocupată fiind să fie ea însăşi. Aş şti că e frumoasă chiar şi din întunericul unei săli de teatru sau chiar de cinema, pentru că nu râde strident şi nici nu şi-a urcat picioarele pe scaunul din faţă, pentru că nu se sărută cu iubitul ei pe tot parcursul piesei de teatru / filmului şi pentru că suspină discret la replicile frumoase. I-aş lua urma paşilor doar dacă aş simţi că mă va refuza rece şi politicos, pentru că nu-i place să fie agăţată pe stradă.

Dacă aş vedea-o pentru a doua oară, aş zâmbi de felul în care-şi dă părul după ureche şi mi-aş imagina că de-acolo, de la gâtul dezgolit, aş începe s-o sărut, când mi-ar da voie… M-aş trezi dimineaţa cu chipul ei pe tavan, uitându-se încruntată şi dulce către altul. Mi-ar plăcea pentru că merge hotărâtă şi nu se îmbracă mulat, ci în alb şi negru, nu e rujată şi pudrată, ci doar limpede şi fragilă la vedere… Dacă aş întâlni o femeie într-un bar, m-aş gândi nesimţit la ea, pentru că felul în care bea şi fumează nu m-ar inspira decât spre o noapte de sex dement. Dacă aş vedea-o în staţia de autobuz, mi-aş face pană ca să mă uit cum ştie să aştepte răbdătoare… Poate că aş parca maşina şi m-aş plimba cu acelaşi autobuz, doar ca să verific ce-i place la un bărbat: îndrăzneala, eu sau… maşina?!

Probabil, ca oricărui bărbat, mi s-ar putea întâmpla să-mi placă prietena prietenului meu. Avantajul meu ar fi considerabil, mai ales dacă relaţia ei cu amicul meu e mai mult o trecere, decât o staţie. Aş şti cum s-o cuceresc mai lesne decât pe fata de la teatru, despre care nu ştiam nimic. Ticăloşia mea ar avea şansa să treacă drept o mare iubire, de vreme ce mi-am înşelat… prietenul!

Mi s-ar putea întâmpla să cunosc o femeie de mai multă vreme, dar abia într-un anume moment s-o VĂD. Poate că, simţindu-i parfumul discret şi văzându-i mâinile frumoase, aş privi-o în ochi fără vorbe, până m-ar întreba ce-i cu mine. Poate că de la glezna ei fină aş începe o poveste care s-ar înfige-n suflet. Dacă aş vedea cum se bucură de cireşii înfloriţi şi dacă aş auzi ce răspicat vorbeşte, m-aş strădui să-i povestesc despre mine…

Dacă ar fi deja iubita mea, m-ar înduioşa felul în care mi-ar spune „bună di¬mineaţa”, cu buzele, mâinile, ochii şi pielea ei toată. As pleca la muncă zâmbind dacă mi-ar face micul dejun şi mi-ar spune că mă iubeşte numai din ochii calzi de sub părul ciufulit. Mi-ar fi dor de ea dacă nu m-ar suna întruna şi dacă nu m-ar întreba nimic când aş veni târziu de la muncă. Aş iubi-o pentru că nu-şi bârfeşte prietenele, pentru că nu-mi urăşte prietenii, pentru că nu ţipă la nimeni şi, mai ales, pentru că îi strălucesc ochii de câte ori mă vede şi pentru că închide ochii când o sărut. Mi-ar fi nespus de dragă când m-ar adormi mângâindu-mă pe spate, cu degetele şi cu sărutări cuminţi. Mi-ar fi greu să mă uit după alte femei când iubita mea stă picior peste picior cu atâta graţie şi când orice rochie simplă pe care o îmbracă trezeşte dorinţa unui alt bărbat de a i-o da jos.

Aş adora-o pentru libertatea de care ne-am bucura împreună şi pentru că nu mi-ar spune niciodată că-i obosită când aş vrea să fac dragoste sau sex cu ea. M-aş topi după ea dacă le-ar zâmbi fostelor mele amoruri şi dacă nu m-ar întreba nimic după aceea… M-aş uita în neştire la ritualurile ei, când mi-ar da voie, pentru că aş fi nebun după ea când şi-ar pune ciorapii, când şi-ar rimela genele sau şi-ar peria părul, când ar uda florile sau ar pregăti masa… Aş da orice să-i aud vocea limpede când m-ar enerva toţi la serviciu şi as ieşi cu ea în fiecare seară dacă n-aş auzi-o plângându-se că n-are cu ce să se îmbrace. Mi-ar plăcea să fie neajutorată doar atunci când are nevoie de mine, bărbatul ei…

Probabil că nu ne-am plictisi nicicând împreună dacă am şti să ne lăsăm spaţiu şi dacă iubita mea ar şti să tacă şi să viseze, să citească lângă mine şi să-mi asculte muzica… Mi-ar fi de-ajuns să-mi fie cea mai dragă din lume şi din viaţă dacă aş vedea-o că-i vine să plângă după ce am fost rău cu ea şi as fi nebun după ea dacă n-ar plânge… I-aş iubi lacrimile doar când ar fi de dor sau de prea multă iubire şi i le-aş stinge cu ale mele… Dacă am putea să vorbim de toate şi să înţelegem tot ce ne spunem, ar fi femeia lângă care am visat să trăiesc. M-aş certa cu ea fericit că nu trânteşte uşi la lipsa argumentelor şi nu spune porcării când e derutată.

Iar dacă ne-am muta împreună, mi-ar plăcea să mă umilească cu ordinea la care m-ar îmbia şi curăţenia care n-ar fi doar în sufletul ei, ci şi în dulap, în baie, în bucătărie… Femeia care mi-ar pune în pericol burlăcia ar trebui să îmi accepte toanele, ciudăţeniile, simplitatea în anume privinţe şi să ştie pe de rost că bărbaţii şi femeile nu iubesc la fel. Ar trebui să poarte lenjerii fine chiar şi cu bocanci şi să nu mă lase vreodată s-o văd cu bigudiuri sau cu castraveţi pe ochi. I-aş aduce flori în orice alte zile decât acelea în care ne-am sărbători anii de când suntem împreună şi mi-ar plăcea ca ea să nu-şi dorească vreun cadou de „Valentine’s Day”…

Aş vrea să priceapă că toţi bărbaţii visează să facă, măcar o dată-n viață, sex cu două femei şi să se străduiască să-mi ofere senzaţia asta. Aş fi al ei, dacă s-ar prinde la timp că o astfel de abordare ţine orice bărbat acasă. Aş vrea să facă tot ce-i trece prin cap şi tot ce intuieşte în mine atunci când se dezbracă pentru mine… Aş vrea să muncim amândoi în neştire, să ne construim temeinic vieţile, iar când va fi să facem copii, aş vrea să ştie că voi fi un tată bun. Nu i-aş ucide nici un vis, dacă realitatea pe care mi-ar oferi-o ar fi aceea pe care am visat-o dintotdeauna…

Dacă aş fi fost perfect, n-ar fi avut nici un merit să mă iubească. Femeia mea însă va trebui fie perfectă pentru mine, nu în frumusețe, ci în feminitatea ei deplină. Dacă nu mi-ar cere nimic, i-aş da tot ce nici eu n-am crezut că sunt în stare

Dacă în sufletul ei ar fi cel mai frumos, n-aş pleca niciodată de-acolo…

Poate că bărbatul de lângă tine nu-ţi va spune niciodată povestea asta aşa, poate dacă-l întrebi ce iubeşte cel mai mult la tine nu va şti să răspundă cu aceeaşi limpezime sau poezie… Dar e posibil să fi aflat răspunsurile din felul în care te iubeşte… Cel mai grav e când afli toate astea din felul în care se îndrăgostește de o altă femeie, nu mai frumoasă, ci mai feminină…Deci, dacă v-aţi prins că n-aveţi nevoie de un dormitor ca să vă dovediți feminitatea, fiţi femei pe de-a-ntregul, nu numai pentru că purtați tocuri şi sutiene… Iar pe cei care vor să-și demonstreze masculinitatea prin violența fizică sau verbală, înșelându-vă sau chinuindu-vă, transformați-i în istorie pe care s-o uitați repede… Şi asta e o dovadă de feminitate, în cele din urmă… >>

M.R.

Zi de zi in jurul meu vad oameni suparati pe viata din romania,catalogand-o ca o tara mizerbaila,dar cati dintre acesti oameni fac ceva ca sa schimbe asta?..
Daca vrei sa schimbi lumea incepe cu tine!!!
Multi mi-au spus ca de ce sa se schimbe daca restul lumii va ramane la fel,dar daca noi ne schimbam cei din jur vor vedea si incet,incet tara noastra se va schimba.Gesturile mici sunt cheia marilor ..schimbari.De ce sa arunci gunoaiele pe jos,cand poti sa mai mergi 10 metri ca sa le arunci la cosul de gunoi?!Ne bucuram cand se fac parcuri noi,dar cu prima ocazie mancam seminte si aruncam cojile pe jos.Suntem fascinati de peisajele superbeale Romaniei ,pe care le vedem in poze,dar cu toate astea alegem sa ne petrecem vacantele si concediile in strainatate.
Cred ca prima data ar trebuii sa ne descoperim frumusetiile tarii noastre ,iar apoi sa visam la strainatate.

Vreau un baiat..

Vreau un baiat..care sa ma gadile ..sa ma ciupeasca ... sa mi puna piedica pe strada si sa radem impreuna de asta ... care sa stie si sa poarte o conversatie pe teme filozofice ... un baiat care sa abereze ... dar sa fie si scurt si la obiect cand e nevoie.... Cineva ... cu care pot sa ma duc in parc.. si cu care sa ma simt in largul meu atunci cand mergem vara la o terasa de fitze... care sa stie sa glumeasca atunci cand trebuie....si care sa stie sa fie serioas atunci cand se impune.... O persoana care sa alerge cu mine in ploaie...fara sa`i fie frica ca o sa`si murdareasca adidasii ,io mai stiu care... cineva care sa ma tina strans de mana ... care sa ma cifuleasca .. sa ma traga de par .. sa ma muste... Vreau un baiat...al carui zambet sa ma topeasca... un baiat care sa ma stranga tare in brate, unde sa uit de tot.. un baiat care sa se uite in ochii mei fara a-mi spune nimic .. iar eu sa inteleg totul.. un baiatcare sa aiba initiativa ... sa ma conduca atunci cand am nevoie .. si sa se lase condus cand nu gaseste iesire... un baiat...care sa gaseasca creierul unei fete mai interesant decat felul cum arata ... Cineva care se pricepe sa-mi faca complimente subtile .. Cineva care stie ca interpretez orice cuvant... si care nu-mi bate apropouri.... Un baiat care-mi zice cand si cum gresesc... si care-si asuma vina atunci cand el o face la randul lui.. Cineva care intelege ca o relatie e formata din 2... ca fiecare are drepturi.. opinii .. si ca fiecare trebuie sa se implice intr-o anumita maniera.. Nu toti o facem la fel de bine.. dar pentru toate exista un inceput si un mod de a invata... Vreau .. un baiat care stie ca mi place ciocolata amaruie... care stie ca imi place ploaia ... care stie ca mi place sa ma maimutaresc... care ma intelege ca uneori sunt un copil retardat si alteori imi doresc sa port o discutie care sa mi starneasca interesul... Vreau pe cineva care sa nu-mi zica "te iubesc" din prima luna.. un baiat care stie cum sa ma ia cand sunt suparata ... Cineva care intelege ca am un orgoliu prostesc si ma supar din orice...un baiat care stie ca pentru mine nu conteaza cuvintele.. ci gesturile mici.. chestiile nebunesti.. care in ziua de azi nu mai conteaza pentru nimeni...un baiat care sa ma opreasca in mijlocul trecerii de pietoni doar pentru ca vrea sa ma sarute...un baiat care sa danseze cu mine ..oricat de prost as dansa ... O persoana care sa-mi dea mesaj in timp ce suntem chiar unul langa celalalt... Cineva care sa ma sarute pe obraz.. Cineva cu care sa vad apusul lunii si rasaritul soarelui.. O persoana care intelege ca prietenii sunt foarte importani pentru mine.. cineva care intelege cand simt nevoia sa ies cu gasca la suc... sau cu fetele... Cineva care imi da libertate cat sa nu ma simt sufocata... si care e geloas atat cat sa simt ca tine la mine... Cineva care nu ma judeca dupa aparente.. dupa prieteni sau dupa marca hainelor mele... cineva care nu ma judeca dupa spusele altora ci dupa felul in care ma descopera el. un baiat care isi doreste sa ma cunoasca..care isi da seama cat de complicata ..ce fenomen anormal sunt... un baiat care sa ma tina in brate noaptea si care sa se trezeasca cu jumatate de ora mai devreme.. doar ca sa ma priveasca cum dorm... Cineva care sa chinuie sa faca clatite... oricat de mult fum ar iesi din bucatarie... Imi doresc un baiat................. care azi .... doar in basme exista ........... un baiat complex....cu simtul umorului...pupacios...realist dar si romantic....si mai ales spontan... un baiat care la prima intalnire sa ma duca in parc sau pe camp...altundeva decat la "cafea" sau "suc" un baiat care sa'mi aduca in loc de guma....o acadea Cineva care sa asculte o melodie....si sa se gandeasca la mine.. O persoana cu care sa ma simt in largul meu...si care sa simt ca ma apreciaza pentru felul in care gandesc si nebuniile pe care le fac .un baiat care stie sa faca compromisiuni intr'o relatie , care sa'mi accepte si defectele,pentru ca nu sunt perfecta si sa ma iubeasca asa cum sunt...cu bune si cu rele .

(textul nu imi apartine,dar mi-a placut asa ca mi-am permis sa il postez cu mici modificari si adaugiri..)

De ce..

de ce avem 2 maini,2 urechi,2 ochii,2 buze ..dar o singura inima?

Doi copiii indragostiti,tindandu-se de mana fara sa le pese de nimic in jurul lor,zambind in cel mai frumos mod posibil. Aveau planuri,visau impreuna,vorbeau din priviri,nimeni nu parea sa le strice vreodata dragostea.
Dar ea cu timpul s-a plictisit si fara sa se gandeasca la urmari la parasit.
Ani la rand fata s-a intors in locul unde l-a parasit,locul unde isi petrecusera fiecare zi si noapte timp de un an.Se intorcea an de an,in aceiasi data in care cu ani in urma il parasise,sperand mereu ca il va gasi acolo,dar el nu a aparut niciodata.
O zi intreaga fata nu pleca din acel loc,statea mereu intinsa pe iarba sub copacul ce le ascultase toate planurile si le fusese martor iubirii lor adolesentine.Pleca mereu noapte la ora 00:00 ,
lasand mereu in urma ei o bucatica din suflet si luand cu ea tot mai multe regrete.In fiecare an ea picat acel peisaj,punand in coltul fiecarea o bucatica din inima ei.
El mergea in acel loc in fiecare zi a anului,mai putin ziua in care ea il parasise.Ziua aceea si-o petrecea mereu dormind din cauza durerii ce ii sfasia sufletul.Ani la rand baiatul a mers zilnic
la locul lor,stand mereu sub acelasi copac sub care ea il parasise si scriindu-i in fiecare zi cate o scrisoare pe care o ingropa intr-o cutiuta de argint.
Ea nu a mai putut iubi niciodata un alt baiat, si-a petrecut toata viata ingropandu-si durerea in invatat.El avea in fiecare seara o fata de care se folosea pentru a uita amintirea primei lui
iubiri ,macar timp de cateva minute,dar indata ce se terminau cele 11 minute durerea se intorcea inapoi in corpul lui.In timp o colega de la servici a prins drag de baiat si dorindu-l foarte mult
l-a cerut in casatorie.El nu o iubea,dar nici nu isi putea petrece toata viata singur.
In ziua nuntii el a primit un cadou de la un necunoscut:8 tablouri identice,ce inramau peisajul ce il vazuse zilnic in ultimi 8 ani.Fara sa se mai gandeasca ,imbracat in costum, a dezgropat cele 8 cutii de argint si a inceput sa citeasca toata cele 2914 scrisori,insa abea cand vechea si unica lui iubire a aparut plangand,a realizat ca este aceiasi zi in care cu ani in urma ea l-a lasat
plangand,implorand-o sa nu il paraseasca.Acum erau amandoi mai batrani,aveau riduri,iar pe fata lor se putea citi durerea pe care au indurato atatia ani..
Erau din nou fata in fata ,zambind unul la altul cu atatea nautralete incat ochii erau acoperiti de riduri fine.In acel moment,in acel loc erau din nou cei doi copiii indragostiti care se tineau
de mana fara sa le pese de nimic in jurul lor.Pentru o secunda planurile si visele lor aveau din nou acelasi scop si isi vorbeau din priviri,printre lacrimi.
El s-a intors la biserica si s-a casatorit cu cea careia ii promisese ca se va casatori.